Endre Vadász

Endre Vadász (1901-1944), un pictor și grafician maghiar de origine evreiască, s-a născut în Szeged, Ungaria, într-o familie burgheză. A studiat în școli de pictură din Szeged, Italia, Paris și la Academia de Arte Frumoase din Budapesta. În Paris, și-a dezvoltat pasiunea pentru xilogravura japoneză. Vadász a participat la numeroase expoziții în Ungaria și în afară și a câștigat multiple premii, în special premiul întâi la Expoziția Mondială din Barcelona, în 1929.

Din nefericire, al Doilea Război Mondial a produs multe schimbări în viața sa. Endre, care fusese trimis în tabăra de muncă forțată de la Gödöllő, a aflat în 3 iunie 1944 că soția sa fusese trimisă la ghetoul din Budapesta, așa că s-a sinucis. A doua zi, când fusese informată de moartea soțului ei, soția lui Endre s-a sinucis și ea. Înainte de moarte, artistul a lăsat un mesaj pe o carte poștală spunând că își dorește să fie îngropat alături de soția sa, ceea ce, într-un final, s-a și întâmplat.

În cariera sa artistică, Endre a realizat în principal gravuri, linogravuri, și ilustrații ex libris, care au fost publicat și în reviste. În plus față de acestea, a realizat și picturi în tempera sau în ulei. Vadász era interesat de lumea exterioară, de realitate, de oameni și de mediul înconjurător. Arta sa era spectaculoasă, iar uneori ilustra personaje neobișnuite, interesante. Stilul său era uneori decorativ și luminos. Cu toate acestea, odată cu apropierea celui de-al Doilea Război Mondial, anxietatea și frica de moarte puteau fi simțite din ce în ce mai mult în opera sa.