Școala de pictură băimăreană

Școala de pictură băimăreană a fost o mișcare artistică înființată în perioada Belle Époque, care a dat orașului și denumirea de „oraș al pictorilor”. Colonia băimăreană de pictură a atras, de-a lungul unui secol de activitate artistică neîntreruptă, peste 3.000 de artiști plastici din Europa Centrală și de Est.

Simon Hollósy a fondat colonia de pictură în 1896, când a adus la Baia Mare un grup de artiști de la școala de arte din München pentru a picta en plein air pe timpul verii. În 1912 a fost formată Societatea pictorilor băimăreni, care a funcționat până în 1937. Între timp, în 1927, a fost înființată Școala de Arte Frumoase la Baia Mare, dar a fost închisă în 1937 când s-a dizolvat și Societatea pictorilor. Ulterior, o altă școală s-a deschis în Baia Mare, dar care a fost închisă în 1944.

Naturalism, impresionism, post și neoimpresionism, expresionism, neoclasicism, constructivism, diferite stiluri avantgardiste și multe altele au înflorit în colonia de artiști de la Baia Mare. În cea mai mare parte, au fost pictate peisaje, peisaje figurative, plein air, picturi cu teme religioase sau istorice și lucrări care explorează legătura dintre om și natură.