Dávid Sebestyén, unul dintre cei mai importanți antreprenori ai Clujului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a jucat un rol crucial în transformarea orașului dintr-un centru provincial într-un exemplu de modernitate.

Anul trecut, un studiu de caz despre Muzeon a fost publicat ca urmare a implicării noastre în programul DOORS (Incubator digital pentru muzee).

Emanciparea evreilor din Transilvania a fost un proces complex, desfășurat pe parcursul secolului al XIX-lea, influențat de schimbările politice, sociale și culturale din Imperiul Austro-Ungar.

În data de 28 ianuarie, la ora 17:00 va avea loc la Muzeon, în parteneriat cu PATRIR, vernisajul expoziției temporare „Solidaritate în trecut, reflecții pentru astăzi”, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

O problemă de mare interes pentru cercetătorii în domeniul istoriei este originea și vechimea evreilor stabiliți pe teritoriul României.

Duminică, 10 decembrie 2023, a avut loc vernisajul expoziției temporare „Vibrații klezmer în Transilvania”.

Printre cele mai interesante noi dezvoltări în muzica evreiască modernă se numără redescoperirea, la sfârșitul secolului XX, a muzicii klezmer, muzica populară a evreilor europeni (așkenazi), gen muzical care a „dispărut” pentru câteva decenii.

Limbile vorbite de-a lungul istoriei de evreii din întreaga lume constituie un subiect aparte în ceea ce privește istoria poporul evreu. Încă din timpul triburilor israelite care s-au stabilit în Canaan între secolele XIV și XIII a.Chr. și până în prezent se pot identifica patru limbi majore utilizate: limba ebraică, limba aramaică, idișul și ladino. Acestea au fost influențate, și la rândul lor din acestea s-au dezvoltat dialecte în funcție de zona în care erau stabiliți și de perioada istorică despre care vorbim.

Evreii consideră Codex Maimonide ca fiind unul dintre textele fundamentale ale legii iudaice. Maimonide a fost primul care a indexat întregul corp al Legii orale, și anume cele două Talmuduri, diferitele Midrașim halachice, lucrările ulterioare scrise de geoniți și chiar textele cabalistice, compilându-le pe toate într-un mod logic și sistematic.