Margareta Sterian

Margareta Sterian (născută Weinberg) a fost o importantă artistă, scenografă, poetă și traducătoare din România. S-a născut în 16 martie 1897 într-o familie evreiască înstărită din Buzău. După ce mama acesteia a murit, iar tatăl s-a recăsătorit, Margareta a crescut cu bunicii materni care dețineau un atelier de broderie. Apoi, a urmat școala primară anglicană și liceul evanghelic din București. În toată această perioadă, a studiat pictura cu Richard Canisius și cu Gore Mircescu.

Primul ei soț a fost un bancher din Ploiești, dar mariajul s-a destrămat la puțin timp după căsătorie. Ulterior, l-a cunoscut pe poetul Paul Sterian (1904-1984), cu care s-a căsătorit. Între 1926 și 1929, cei doi au studiat împreună la Paris, cu sprijinul financiar al tatălui lui Paul, Eraclie Sterian, cunoscut medic român. Margareta a studiat pictura și istoria artei la Academia Liberă Ranson și la École du Louvre și a explorat muzeele pariziene, fiind interesată în special de maeștrii italieni și spanioli și de pictorii flamanzi și olandezi.

După ce s-a întors în București, în 1929, a participat la campania sociologică organizată de Dimitrie Gusti în satul Drăguș, județul Brașov. Cu această ocazie a realizat desene și picturi – în special portrete – ca cele din ciclul Copiii din Drăguș. În același an, a avut și prima expoziție personală la Sala Mozart. În 1931 a avut ocazia să călătorească în Europa și în Statele Unite ale Americii. Contactul cu viața artistică a orașului New York a avut o influență importantă asupra artei sale. În martie 1932, a prezentat lucrările realizate în metropola americană în cadrul expoziției organizate de Grupul Nostru. De asemenea, a fost membră fondatoare a grupului Criterion, alături de Paul Sterian.

A fost constant prezentă la evenimentele avangardei bucureștene, precum expoziția „Arta nouă” din 1932, expozițiile grupului Contimporanul (1935, 1936) și altele. De asemenea, a realizat decoruri pentru spectacole de teatru și balet și a ilustrat cărți, ca de exemplu Antologia poeților tineri de Zaharia Stancu (1934) sau Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară, de V. Voiculescu (1982).

Din nefericire, ca mulți alți artiști plastici din România, în 1940 a fost exclusă din viața publică din cauza originii sale evreiești. S-a despărțit de Paul Sterian și i-a fost confiscat apartamentul de pe strada Vasile Lascăr. Pentru a se putea întreține, a început să confecționeze pălării și portrete la comandă, lucrările fiind semnate cu un pseudonim sau nesemnate. Scenaristul Mihnea Gheorghiu a ajutat-o să-și vândă picturile, făcându-i pe cumpărători să creadă că el era artistul. Tot în această perioadă a început să traducă din literatura engleză și americană: de exemplu, a tradus în limba română trilogia lui Eugene O’Neill Mourning Becomes Electra, care a avut premiera la Teatrul Național în ianuarie 1944, dar numele traducătoarei nu a fost menționat.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea ca artistă și a continuat să traducă opere ale unor autori ca Walt Whitman, William Faulkner sau Paul Morand și a publicat proză și poezie. A fost persecutată și în timpul regimului comunist, fiind acuzată de cosmopolitism din cauza cărților străine pe care alesese să le traducă.

Creația ei se îndreaptă către introspecție și transcendent, ca o formă de supraviețuire într-o societate potrivnică ei. În multe din lucrările sale a imaginat spații fantastice, ireale, inspirate de universul copilăriei petrecute la Buzău, iar dintre temele sale predilecte putem aminti peisajele cu colțuri pitorești din oraș, scenele de bâlci sau de circ, obiceiurile folclorice. Motivul zborului și scenele inspirate de lumea circului o apropie de creația pictorului Marc Chagall. Margareta Sterian a murit în București în anul 1992.

Surse informații:

Monica Enache, Alexandru Florian, Valentina Iancu, Jewish Artists in Modern Romania. Destinies Marked by Anti-Semitism and the Holocaust, București, NOI Media Print, 2012.

Amelia Pavel, Pictori evrei din România/Jewish Painters in Romania. 1848-1948, București, Editura Hasefer, 2003.

 

Surse imagini: Wikipaintings, Artmark, Artindex

Alexandra Ionel a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Donează pentru Muzeon

 

Muzeon a devenit un reper pentru cultura evreiască din Transilvania, cu toate că a fost lansat în pandemie. În această perioadă dificilă, putem să păstrăm expoziția deschisă doar cu ajutorul donațiilor online.

Te invităm să devii un susținător lunar acum. Doar așa vom putea continua să îți aducem informațiile de calitate de care te bucuri zilnic și să păstrăm vii moștenirea evreiască și memoria Holocaustului.

Acum e momentul să contribui și tu pentru păstrarea patrimoniului evreiesc și memoriei Holocaustului. Cu doar 10 euro pe lună de la 100 de persoane, această expoziție poate continua să funcționeze.

 

Vrei să începi chiar acum o donație lunară? Procesul de plată se face ușor și în siguranță.

 

Marți ‒ Duminică: 10:00 ‒ 18:00
Luni: Închis

Adulți: 29 lei
Elevi și studenți: 19 lei
Pensionari: 15 lei
Card Omnipass: 15 lei
Membri ai comunității evreiești din Cluj: Gratuit

Strada Virgil Fulicea, nr. 3
Cluj-Napoca, România
(+40) 364 100 472